Rahitismul este o boală extrem de frecventă în România, mai ales în oraşele poluate. Potrivit statisticilor, peste 70% dintre copiii de până în 3 ani suferă de rahitism, în forme mai uşoare sau mai severe. Poluarea tot mai accentuată a mediului, în special în oraşe, lipsa expunerii la ultraviolete au drept consecinţă răspândirea rahitismului în zonele menţionate şi mai puţin la ţară sau în localităţile situate pe litoralul Mării Negre.
Am ales să discutăm cu dr. Gina Anica, medic primar pediatrie în cadrul S.J.U. Buzău, despre rahitismul la copii, care sunt cauzele rahitismului, cum poate fi prevenită apariția rahitismului dar și cum putem îmbunătăți imunitatea la copii.
Ce reprezintă rahitismul carențial? Care sunt cauzele rahitismului?
Dr. Gina Anica: „Rahitismul reprezintă o mineralizare defectuoasă sau întârziată a osului în creștere. Cauza principală a apariției rahitismului o reprezintă deficiul de vitamina D, calciu sau fosfor. Deficitul de vitamina D, care este cel mai frecvent, poate să fie un deficit nutrițional printr-un aport inadecvat de alimente bogate în vitamina D sau printr-o expunere neadecvată la razele ultraviolete solare, poate fi un deficit congenital la sugarii proveniți din mame cu deficit de vitamina D sau un deficit de vitamina D secundar în sindroame de malabsorbție sau la copiii care au tratament îndelungat cu anticonvulsivante. La fel, deficitul de calciu sau fosfor apare într-un aport dezechilibrat de alimente bogate în calciu sau fosfor sau la copiii cu diverse sindroame de malabsorții și tratamente anticonvulsivante pe termen lung.”
Care sunt simptomele rahitismului?
Dr. Gina Anica: „Simptomele apar undeva de la vârsta de 3 luni și se pot întinde până la perioada de creștere, 2-3 ani. Clinic, în principiu, se vede pe la vârsta de 3 luni, o deformare a scheletului, a craniului, oasele sunt mai moi, apare craniotabes, avem bose frontale (o bombare a frunții),
o deformare a toracelui, a coastelor, o deformare a membrelor, o deformare a coloanei vertebrale la copii mai mari, cu apariția scoliozei, a cifozei, cu deformări de bazin, toate acestea sunt importante și afectează calitatea vieții mai târziu. Cel mai important efect al carenței de vitamina D o reprezintă infecțiile, scăderea rezistenței la infecții, mai ales la infecțiile respiratorii. Copiii răcesc mult mai des și fac complicații.”
Ce puteți să ne spuneți referitor la tratamentul rahitismului?
Dr. Gina Anica: ,,Foarte importantă este profilaxia, se începe din perioada antenatală, din ultimul trimestru de sarcină al mamei, când este importantă alimentația cu produse bogate în vitamina D dar și cu vitamina D comprimate, după care, urmează profilaxia bebelușului: încă din a șaptea zi de viață, se admninistrează preparate cu vitamina D , 400 de unități pe zi obligatoriu până la vârsta de 18 luni, apoi continuăm toată perioada rece, din septembrie până în aprilie, pe toată perioda creșterii de 600 de unități pe zi, pentru a menține imunitateaa copilului pe toată perioada creșterii.”
Cum poate fi prevenită apariția rahitismului la copii?
Dr. Gina Anica: „Este importantă alimentația mamei, alimentația de la început, întotdeauna am insistat pe alimentația la sân, pe alăptat. Laptele matern asigură o mult mai bună absorbție a vitaminei D3, dacă nu se poate există și preparate, formule de lapte praf îmbogățite cu vitamina D3, o diversificare corectă după care, alimentația cu gălbenuș de ou, alimente bogate în vitamina D3, gălbenușul de ou sau peștele, dacă copilul nu acceptă peștele, există și uleiul de pește, există produsele care conțin ulei de pește.”
Câti copii au fost diagnosticati cu rahitism în ultima perioadă?
Dr. Gina Anica: „Ca și anemia, din păcate și rahitismul este frecvent, sunt destul de multe cazuri și trebuie să acordăm o atenție deosebită, împreună cu medicii de familie, împreună cu familia, pentru a preveni administrarea tratamentului, a antibioticului în exces.”
Cum putem să îmbunătațim imunitatea la copii?
Dr. Gina Anica: „Nu există o minune, copilul nostru nu trebuie să fie anemic și nu trebuie să aibă deficite, în principal deficitul de vitamna D, în felul acesta ne menținem un copil sănătos, trebuie să înțelegem că este normal, mai ales acum că au început să meargă în colectivitate copiii, ne așteptăm să răcească. Un copil normal, sănătos, răcește și de 7-8 ori pe an. Este normal să răcească, este important să vedem felul în care răcește dacă, îi curge nasul, are o rinoree, are un pic de febră, dar în schimb se menține acolo. Dacă infecția respiratorie este la nivelul căilor respiratorii superioare, atunci este bine, nu trebuie să ne îngrijorăm. Este important să nu ajungă să facă pneumonii repetate, să nu ajungă să fie spitalizat frecvent, atunci vorbim de un copil cu o imunitate scăzută. Un copil cu imunitate normală răcește, poate să aibă și scaune modificate, răcește frecvent.”
Vă așteptați ca numărul cazurilor de viroze respiratorii în rândul copiilor să crească în această perioadă? Cât de importantă este vaccinarea antigripală?
Dr. Gina Anica: „Vaccinarea antigripală, alături de vaccinarea antirujeolă, antirubeolă și celelalte vaccinări de până la vârsta de 1 an, este la fel de importantă pe tot parcursul creșterii copilului, chiar și la adulți, pentru că evită spitalizarea. În momentul în care ești vaccinat, faci o formă mai ușoară de boală și atunci este suficient să te protejezi și să îți protejezi copilul de spitalizare, care înseamnă și mai multe complicații, atât pentru organism, cât și pentru familie, și vorbim aici de complicațiile psiho-emoționale ale familiei.”
Adriana Bunilă