Sindromul de colon iritabil

Tot mai mulți adulți sunt diagnosticați cu sindromul de colon iritabil. Despre acest subiect vom discuta cu dna. Dr. Blănaru Diana, medic specialist medicină internă în cadrul S.J.U. Buzău, care ne va spune care sunt factorii de risc, simptomele, cauzele și opțiunile de tratament în cazul depistării acestei afecțiuni.

Dr. Blănaru Diana a activat ca medic rezident la S.J.U. Buzău din anul 2021, iar din luna martie 2026, ocupă funcția de medic specialist în medicină internă, în cadrul Secției de Medicină Internă. Este un medic tânăr, dedicat și empatic, care s-a integrat foarte bine în echipa medicală.

Ce este sindromul de colon iritabil?

Dr. Blănaru Diana: „Sindromul de colon iritabil reprezintă o patologie funcțională a tractului gastrointestinal, caracterizată de durere abdominală, meteorism și tulburări de tranzit, cu impact negativ asupra calității vieții pacienților. Reprezintă cea mai comună tulburare funcțională, comparativ cu dispepsia funcțională și durerea toracică funcțională. Afectează cu precădere femeile (în procent de 70%).”

Care sunt principalele cauze și factori de risc? Ce rol au stresul și alimentația?

Dr. Blănaru Diana: „Cu toate că mecanismul fiziopatologic nu este pe deplin înțeles, cel mai probabil este vorba despre o comunicare ineficientă între intestin și creier, care duce la tulburări de motilitate și hipersensibilitate viscerală. Totuși, ultimele studii au arătat că inflamația, alterarea microbiotei fecale sau creșterea în exces a bacteriilor din intestinul subțire pot avea un rol important. Factorii psihosociali pot influența expresia sindromului de colon iritabil. S-au efectuat diverse studii în care s-a demonstrat că pacienții cu simptomatologie digestivă preexistentă au afirmat o creștere a manifestărilor în perioadele stresante, dar și că acești pacienți asociază mai frecvent anxietate, depresie sau fobii. Un alt studiu a arătat că anxietatea, tulburările de somn sau simptomele somatice sunt alți factori de risc independenți pentru dezvoltarea sindromului de colon iritabil. Intoleranțele sau alergiile alimentare (lactoză, fructoză, gluten) pot contribui și ele la apariția sau accentuarea sindromului de colon iritabil.”

Care sunt simptomele cele mai frecvente?

Dr. Blănaru Diana: „Cele mai frecvente simptome care pot apărea sunt durerea cronică abdominală și tulburările de tranzit. Durerea abdominală este descrisă deseori ca o crampă de diferite intensități, cu exacerbări periodice. Intensitatea durerii poate varia de la moderată la severă și este frecvent în legătură cu defecația – la unii pacienți ameliorează durerea, la alții o agravează. Stresul emoțional și alimentația pot contribui la exacerbarea durerii. Se poate asocia cu balonare și flatulență, greață, vărsături, urgență micțională, poliurie, fibromialgie. Tulburările de tranzit includ diaree, constipație, alternanța acestora sau tranzit intestinal normal alternând cu diaree/constipație. Simptomele se agravează frecvent în context emoțional sau de stres, iar coexistența patologiei psihiatrice poate agrava simptomatologia în 70–90% din cazuri.”

Când ar trebui să ne prezentăm la medic?

Dr. Blănaru Diana: „Prezentarea la medic ar trebui să aibă loc atunci când pacientul resimte disconfort care îi afectează calitatea vieții sau dacă apar simptome de alarmă: vârsta de debut după 50 de ani, sângerări rectale sau melenă, diaree nocturnă, scădere ponderală, febră, modificări la analizele de laborator (anemie, markeri inflamatori crescuți) sau istoric familial de cancer colorectal.”

Cum se stabilește diagnosticul? Ce analize sunt necesare?

Dr. Blănaru Diana: „Diagnosticul se suspectează la un pacient cu durere cronică abdominală și tulburări de tranzit și se stabilește prin excluderea patologiilor organice, precum bolile inflamatorii intestinale, cancerul colorectal sau ovarian, pancreatita cronică, tulburările hormonilor tiroidieni, intoleranța la lactoză.

Pentru a exclude o patologie organică, se pot efectua: hemoleucograma (pentru excluderea anemiei, infecției sau inflamației); markeri inflamatori precum proteina C reactivă, VSH, calprotectina fecală; ionograma, ureea și creatinina – la pacienții cu diaree; hormoni tiroidieni; calciu seric – pentru excluderea hiperparatiroidismului; coprocultură, coproparazitologie, test pentru toxina Clostridium difficile; endoscopie digestivă superioară (cu biopsiere pentru boala celiacă) și inferioară (la pacienții peste 50 de ani cu rectoragii sau teste hemocult pozitive).”

Care este tratamentul pentru sindromul de colon iritabil și ce rol are dieta și stilul de viață?

Dr. Blănaru Diana: „Managementul sindromului de intestin iritabil constă în primul rând în acordarea suportului psihologic și în măsuri dietetice. Un stil de viață sănătos, reprezentat printr-o alimentație echilibrată și efort fizic, este cheia succesului terapeutic.

La pacienții cu constipație, dieta constă în suplimentarea de fibre și hidratarea adecvată (1,5–2 L apă pe zi, un pahar de apă băut dimineața pe stomacul gol), cereale integrale neprelucrate termic (ex.: semințe de in/psyllium) la micul dejun; legume verzi, crude sau gătite în funcție de toleranță (fasole verde, mazăre, spanac, ștevie, lobodă, urzici, dovlecei, salată verde, rucola, valeriană, avocado, ceapă verde și usturoi verde, cu precauții); fructe crude, în compot sau în tarte: mere, pere, piersici, caise, prune, smochine; fructe uscate: prune, smochine, curmale; lapte, lactate, brânzeturi; pâine integrală, pâine cu tărâțe; sucuri de fructe proaspete (portocale, lămâi), dimineața, pe stomacul gol.

La pacienții la care predomină diareea: apă plată, ceai de mentă; orez, paste; carne slabă de vițel, de pasăre, de pește proaspăt; ouă bine fierte; legume care nu fermentează; brânzeturi slabe (iaurt, brânză de vaci, lapte degresat, telemea slabă); ulei crud adăugat la final în mâncare; mezeluri slabe (șuncă); pâine prăjită sau uscată, grisine, sticksuri; fructe în compot.

Dacă durerea și balonarea sunt problemele principale, alimentele bine tolerate sunt: carne de vită la grătar, pește și jambon slab; legume verzi, ușor gătite, decojite; orez, cartofi fierți sau copți; ouă gătite fără grăsime; brânzeturi cu conținut redus de grăsime la cei cu toleranță la lactoză; fructe care nu provoacă aciditate, decojite; biscuiți uscați, grisine, sticksuri, pâine prăjită; la cei cu toleranță la gluten – tarte de fructe, bezele.”

Ce alimente trebuie evitate?

Dr. Blănaru Diana: „Alimentele nepotrivite pentru pacienții cu sindrom de colon iritabil sunt: vânatul, organele (creier, rinichi etc.), mezelurile, peștele gras (somn, ton); legumele crude (varză, ridichi, castravete, ardei iute, țelină, morcov etc.) sau unele legume gătite (conopidă, varză, broccoli); leguminoasele uscate (fasole, linte, mazăre); brânzeturile grase, fermentate, vechi (unt, smântână, cașcaval, brânză topită, telemea grasă); fructe precum: pepene, banane, prune, struguri, mere; nuci, alune, fistic, migdale; stafide, smochine, curmale; sufleuri, înghețată, produse de patiserie, croissante, prăjituri cu cremă; pâine albă proaspătă, mămăligă; băuturi acidulate; dulceață, miere.”

Ați observat o creștere numărului pacienților diagnosticați cu sindrom de colon iritabil?

Dr. Blănaru Diana: „Da, am observat. Trăim, din păcate, o viață destul de stresantă și avem o alimentație nepotrivită. Trebuie să ne facem timp pentru noi, să mâncăm sănătos, să facem sport și să ne odihnim corespunzător, pentru a avea un corp și o minte sănătoasă.”