Interviu cu Dr. Bogdan Micu, medic primar Boli Infecțioase, S.J.U. Buzău
În sezonul cald, enterocolita devine o problemă frecventă, afectând atât copiii, cât și adulții. Temperaturile ridicate, alimentele alterate și igiena precară favorizează dezvoltarea agenților infecțioși care pot provoca această afecțiune digestivă.
De obicei, se tratează ușor prin respectarea măsurilor de igienă și o alimentație sănătoasă, însă uneori poate fi nevoie și de tratament medicamentos. Lăsată netratată, enterocolita poate să ducă la complicații, cea mai frecventă dintre ele fiind deshidratarea.De aceea, este bine să apelăm la medic, dacă simptomele persistă mai multe zile și se agravează. Dr. Bogdan Micu, medic primar Boli Infecțioase la S.J.U. Buzău, ne spune mai multe despre cauzele, tratamentul și complicațiile enterocolitei.
Ce este enterocolita?
Dr. Bogdan Micu: „Enterocolita este definită ca fiind creșterea numărului de scaune cu aspect semilichid sau lichid, uneori cu aspect sangvinolent sau verzui.”
Există mai multe tipuri de enterocolită? Care sunt acestea și de ce apar?
Dr. Bogdan Micu: „Cele mai frecvente tipuri de enterocolită sunt cele infecțioase, cauzate de bacterii precum Escherichia coli, Salmonella sau Shigella. Există și enterocolite virale, determinate de rotavirus, adenovirus, norovirus și coronavirus, precum și forme parazitare cauzate de Entamoeba, Giardia sau Cryptosporidium. Alte tipuri sunt enterocolitele neinfecțioase, care apar în urma unor erori alimentare, cum ar fi consumul excesiv de grăsimi, fructe sau legume.”
Ce manifestări au pacienții în primă fază și cum evoluează simptomele pe parcursul timpului?
Dr. Bogdan Micu: „Tabloul clinic începe, de obicei, cu inapetență (lipsa poftei de mâncare) și greață, urmate de vărsături și scaune diareice. Acestea pot fi însoțite de dureri abdominale. În cazurile infecțioase, febra este frecventă, mai ales la debutul bolii, și durează între 1 și 3 zile. În formele mai severe, pot apărea semne de deshidratare acută, precum oboseala accentuată, uscăciunea mucoaselor și scăderea cantității de urină (oligurie).”
Cum se diagnostichează enterocolita?
Dr. Bogdan Micu: „Diagnosticul enterocolitei se pune în primul rând clinic, pe baza simptomelor: febră, vărsături și scaune diareice. Diagnosticul se confirmă prin teste de laborator, precum identificarea agentului patogen prin testul de antigen fecal (pentru rotavirus, adenovirus, norovirus) sau prin coprocultură clasică (pentru bacterii).”
Cum tratăm această afecțiune? Care sunt metodele de tratament?
Dr. Bogdan Micu: „Formele ușoare se tratează, de regulă, la domiciliu, cu regim alimentar, hidratare, medicație antidiareică și probiotice. În formele medii și severe, care prezintă risc crescut de deshidratare, este necesar tratament în spital. Aceste cazuri pot necesita perfuzii și, dacă este vorba de o infecție bacteriană, tratament antibiotic.”
Ce complicații pot să apară dacă nu mergem la medic și nu tratăm afecțiunea?
Dr. Bogdan Micu: „Enterocolita este o boală autolimitantă, însă prezintă un risc mare de deshidratare, mai ales la copiii sub un an. Deshidratarea apare din cauza febrei înalte, a vărsăturilor frecvente, a numărului mare de scaune și a lipsei de aport lichidian.”
Ce putem face ca să prevenim apariția enterocolitei?
Dr. Bogdan Micu: „Cauzele favorizante pot fi evitate prin măsuri simple de igienă: spălarea corectă a mâinilor, spălarea atentă a fructelor și legumelor, consumul de apă din surse sigure și necontaminate. În plus, există un vaccin eficient împotriva rotavirusului – Rotarix – care se administrează oral la vârsta de 2 luni si 4 luni. ,,
Adriana Bunilă