Explicațiile medicului Oana Goidescu
Trecerea la ora de vară influențează în mod direct organismul, deoarece modifică ritmul circadian, adică ceasul biologic intern. Această schimbare poate duce, în primele zile, la oboseală, dificultăți de concentrare, tulburări de somn și o stare generală de disconfort.
Pentru a veni în sprijinul pacienților, medicul chirurg cu competențe în somnologie, Oana Goidescu, explică faptul că organismul are nevoie de o perioadă de adaptare la noul program. În această perioadă, este recomandat să se mențină un program regulat de somn, să se evite expunerea la ecrane înainte de culcare și să se petreacă mai mult timp în lumină naturală, mai ales dimineața.
În contextul în care Spitalul Județean de Urgență Buzău deține un compartiment de somnologie, am ales să discutăm cu doamna dr. Goidescu Oana, medic primar chirurg – chirurgie generală, doctor în științe medicale, cu competențe în somnologie, despre trecerea la ora de vară și modul în care aceasta influențează organismul.
Care sunt principalele efecte care se pot înregistra la nivelul organismului o data cu trecerea la ora de vara?
Dr. Goidescu Oana: ,,Trecerea la ora de vară, sau cel puțin impunerea acesteia și schimbarea ei de două ori pe an, odată în martie, odată în octombrie, a apărut din necesitatea de a crește productivitatea, dar și de a face economie la mijloacele de iluminat.
Trecerea la ora de vară a fost introdusă pentru a profita cât mai mult de lumina solară. Pentru organism, însă, consecințele nu sunt dintre cele mai bune, pentru că nu toți funcționăm la fel și efectele nu sunt identice la toată lumea.
Genetic, unii suntem obișnuiți să ne trezim devreme, suntem mai ,,iocârlii,,, iar impactul trecerii la ora de vară și al dormitului cu 60 de minute mai puțin va fi mai mic comparativ cu cei care sunt ,,bufnițe,, și se culcă mai târziu.
Impactul este la fel de mare și asupra copiilor și adolescenților, care sunt la școală și liceu. Genetic, aceștia au tendința de a dormi mai mult dimineața. Dacă urmărim presa, vedem că în Franța există o inițiativă legislativă prin care se propune ca școlile și liceele să înceapă de la ora 9, tocmai pentru a respecta ritmul copiilor.
În momentul în care îi obligăm să se trezească cu o oră mai devreme, impactul nu va fi unul favorabil. Cel puțin în prima săptămână, apar efectele privării de somn: suntem mai irascibili, mai nervoși, mai somnoroși, mai lipsiți de concentrare. Crește încărcarea și stresul cardiac și există un risc mai crescut, în prima săptămână, de infarct miocardic și accident vascular cerebral. Unele studii arată că poate scădea inclusiv fertilitatea.
Impactul acestei treceri la ora de vară este mai mare comparativ cu trecerea la ora de iarnă, când dormim cu o oră mai mult. Aceea este o schimbare mai ușor de acceptat.
Aceasta este o trecere care ne încurcă.”
În cât timp organismul se poate acomoda cu noua oră de vară?
Dr. Goidescu Oana: ,,Depinde de persoană și de obiceiurile acesteia. În general, adaptarea durează între o săptămână și trei săptămâni.
Aici ajungem și la câteva măsuri care pot minimiza impactul acestei treceri. Un fel de <antrenament> ar fi util: cu 10 zile – 2 săptămâni înainte de schimbare, să ne trezim cu 5–10 minute mai devreme în fiecare zi. Astfel, nu resimțim brusc diferența de 60 de minute.
De asemenea, sunt importante măsurile de igienă a somnului:
- evitarea consumului de cafea, stimulente și energizante după ora 12,
- evitarea somnului de după-amiază,
- evitarea meselor consistente seara,
- expunerea dimineața la lumina solară, pentru a inhiba secreția de melatonină și a reduce somnolența.”
Aș vrea să vă întreb dacă au fost cazuri de persoane care s-au adresat compartimentului de somnologie acuzând probleme de odihnă pe fondul trecerii la ora de vară?
Dr. Goidescu Oana: ,,Compartimentul nostru de somnologie este proaspăt înființat, nu am apucat încă să trecem cu el prin schimbarea orei de vară. Însă, din experiența mea în somnologie, nu prea am avut pacienți care să vină și să spună direct că nu s-au putut adapta la ora de vară, chiar dacă au avut dificultăți. De obicei, oamenii o acceptă ca pe o necesitate.”
Câți pacienți sunt înregistrați în acest moment la compartiment și cu ce afecțiuni? Cum le poate afecta somnul trecerea la ora de vară?
Dr. Goidescu Oana: ,,În principal, sunt pacienți cu tulburări respiratorii în timpul somnului. În luna februarie, au fost 35 de diagnostice și 16 pacienți care au beneficiat de terapie.
Pacienții care nu urmează tratament au deja somnolență diurnă, de la ușoară la severă. În momentul în care apare și trezirea cu o oră mai devreme, această stare se accentuează.
Doamna doctor, la final aș vrea să vă întreb ce este ortosomnia și cum afectează pacienții?
Dr. Goidescu Oana: ,,Tehnologia este foarte bună, însă odată cu ea apar și problemele asociate. Ortosomnia nu este propriu-zis o boală, ci o obsesie: obsesia de a monitoriza somnul cu ajutorul telefonului sau al altor dispozitive.
Folosirea acestor dispozitive cu moderație nu este o problemă, însă utilizarea obsesivă și dorința de a încadra somnul în niște standarde rigide nu este benefică.
În plus, telefoanele nu sunt instrumente medicale. Ele oferă doar estimări. Un stadiu de somn profund se stabilește prin investigații medicale, nu printr-un telefon sau un ceas inteligent. De aceea, nu este recomandat să ne bazăm exclusiv pe aceste dispozitive. Este mai bine să consultăm un medic.
În plus, simplul fapt că ne uităm la telefon noaptea afectează somnul, deoarece lumina albastră inhibă secreția de melatonină.
La copii, adolescenți și adulți tineri există și tulburări legate de tehnologie, precum „sleep typing” — situația în care, în somn, răspund la mesaje după ce aud notificările.
De aceea, aceste dispozitive trebuie folosite cu moderație. Ele nu înlocuiesc evaluarea medicală. Spitalul nostru dispune de un poligraf, un aparat performant care monitorizează somnul, dar chiar și acesta necesită interpretarea unui medic. Aparatul poate înregistra sunete sau pauze respiratorii, dar nu poate interpreta complet contextul fără intervenție medicală.
Altfel, interpretarea automată este echivalentă cu o estimare, nu cu un diagnostic.”
Adriana Bunilă