Boala celiacă

Dr. Cristian Mihail Mardan: „Boala celiacă reprezintă o patologie frecvent subdiagnosticată din cauza variabilității clinice deosebite.”

Boala celiacă reprezintă o afecțiune complexă care poate avea un impact semnificativ asupra modului în care organismul procesează alimentele. Manifestările acesteia pot include simptome digestive, dar și semne precum oboseala sau erupțiile cutanate. De asemenea, poate influența creșterea și dezvoltarea generală provocând probleme în absorbția nutrienților esențiali.

În rândurile de mai jos, dr. Cristian Mihail Mardan, medic specialist gastroenterolog în cadrul S.J.U. Buzău, va răspunde la întrebari despre boala celiacă, pentru a ne ajuta să înțelegem mai bine această afecțiune.

Ce este boala celiacă?

Dr. Cristian Mihail Mardan: „Boala celiacă reprezintă o patologie frecvent subdiagnosticată din cauza variabilitatii clinice deosebite. Ea este o afecțiune sistemică, cronică, de tip autoimun, care afectează în principal intestinul, cauzată de ingerarea glutenului, la persoanele predispuse genetic. Intoleranța apare la complexul de proteine din grâu, secară și orz. Fracțiunea proteică ce generează declașarea mecanismului autoimun este reprezentată de gliadină.”

Cum se manifestă boala celiacă?

Dr. Cristian Mihail Mardan: „Simptomele ce sunt atribuite celiachiei sunt diverse, atât clasice, cât și „non-clasice”

• Diaree cronică cu scădere ponderală;
• Constipație;
• Distensie abdominală;
• Greață și vărsături;
• Scaune în cantitate mare, deschise la culoare, cu aspect uleios, urât mirositoare (steatoree);
• Durere abdominală post prandială.

Semne și simptome non-clasice:

• Anemia, de obicei din cauza absorbției reduse a fierului;
• Pierderea densității osoase;
• Erupții cutanate - dermatită herpetiformă;
• Ulcerații bucale;
• Oboseală;
• Leziuni ale sistemului nervos, inclusiv amorțeală și furnicături în picioare și mâini;
• Dureri articulare;
• Enzime hepatice crescute;
• Infertilitate;
• Defecte de smalț dentar.

Care sunt etapele de diagnostic în boala celiacă?

 Dr. Cristian Mihail Mardan: „Diagnosticul bolii celiace se stabilește în baza:

• suspiciunii clinice;
• coroborată cu serologie pozitivă specifică (Anticorpi antritransglutaminaza tisulara - de electie la adulți);
• se confirmă endoscopic cu biopsiere a mucoasei intestinale unde se pot evidenția din punct de vedere histopatologic (în functie de gradul de severitate al patologiei) atrofie a vilozităților intestinale, hipertrofie criptică sau infiltrat inflamator limfocitar intraepitelial.”

Cine trebuie să se testeze pentru intoleranţă la gluten?

Dr. Cristian Mihail Mardan:

• Pacienții cu simptomatologie atribuibilă bolii celiace;
• Rudele de gradul I ale unui pacient diagnosticat cu boala celiacă;
• Prezența unei patologii asociate bolii celiace, cum ar fi à Diabet Zaharat de tip 1, tiroidita autoimună, boală hepatică autoimună, sindrom Sjogren, sindrom Down, sindrom Turner, sindrom Williams și deficit selectiv de imunoglobulină A (IgA).

De ce este importantă stabilirea diagnosticului de boală celiacă chiar şi la pacienţii cu simptome atipice sau fără simptome?

Dr. Cristian Mihail Mardan: „Importanța unui diagnostic ferm și totodată instituirea unei diete fără gluten la pacientul cu boala celiacă este fundamentală. Astfel, prevenim complicațiile bolii celiace, precum:

• Complicatii nutriționale -> anemie, osteoporoză;
• Dezvoltarea unor patologii autoimune asociate;
• Risc de apariție a unor infecții bacteriene datorate hiposplenismului cauzat de boala celiacă netratată;
• Disfuncții ale sistemului reproducător;
• Complicații cardiovasculare, neurologice, hepatice;
• Risc de neoplazii - limfoame, adenocarcinoame de intestin subțire, cancer esofagian.”

Cum se tratează boala celiacă și cât de important este regimul alimentar?

Dr. Cristian Mihail Mardan:„La momentul actual, tratamentul bolii celiace îl reprezintă dieta strictă fără gluten efectuată pe tot parcursul vieții.

Glutenul se găsește în următoarele produse cerealiere:

• Grâu (inclusiv toate variantele sale: grâu dur, spelta, kamut, einkorn, farro);
• Orz;
• Secară;
• Triticale (hibrid între grâu și secară);
• Ovăz - în mod natural fără gluten, dar adesea contaminat în timpul procesării.

De asemenea, toate derivatele și alimentele obținute din cerealele amintite mai sus trebuie evitate. Dintre acestea, enumerăm:

• făina albă, făina integrală, făina graham;
• grâul dur, grișul și grâul spelt;
• triticale;
• crutoanele și pesmetul;
• tărâțele și germenii de grâu.”

Câți pacienți se confruntă cu acestă boală?

Dr. Cristian Mihail Mardan: „În acest moment, datele ne arată o prevalență a bolii celiace în rândul populației la nivel mondial cuprinsă în intervalul 0.7% - 2.9%.

• Creșterea conștientizării, implementarea unei abordări diagnostice, disponibilitatea serologiei pentru screening-ul pacienților cu risc pot duce atât la depistarea precoce a patologiei, cât și la creșterea prevalenței în rândul populației.