Consiliul Judeţean Buzău
Spitalul Județean de Urgență Buzău

Alunițele și cancerul de piele. Cum ne îngrijim corect alunițele în sezonul estival

Ce se întâmplă vara cu pielea noastră și cum o putem proteja? Cum afectează soarele alunițele și ce măsuri de precauție trebuie să ne luăm atunci când plecăm în concediu? Dr. Andi-Cristian Rizoiu, medic primar dermatolog în cadrul S.J.U.Buzău ne oferă răspunsuri la cele mai frecvente întrebări legate de sănătatea pielii în sezonul cald.

 De ce este important să urmărim aluniţele?
Dr. Andi-Cristian Rizoiu:„Aluniţele sau nevii reprezintă formaţiuni tumorale benigne, aparent inofensive, dar care în anumite condiţii pot genera probleme serioase atât la nivel cutanat, cât şi la nivelul întregului organism. Pericolul apare atunci când acestea se modifică şi, din nişte leziuni benigne, inofensive, se transformă în leziuni maligne, şi anume cancere de piele.
Cel mai de temut cancer cutanat este melanomul, deoarece reprezintă o formă agresivă de cancer al pielii, mai ales în situaţia în care acesta se depistează târziu.
Urmărirea periodică a aluniţelor ajută la depistarea din timp a semnelor de cancer de piele şi este important să descoperim acele „semnale de alarmă” care ne atenţionează că, pe viitor, aluniţele s-ar putea transforma în melanoame.
Melanoamele se pot dezvolta dintr-o aluniţă preexistentă, însă acest tip de cancer de piele poate apărea ca o formaţiune nouă, pe tegument integru, adică pe tegument fără leziuni cutanate.”

Cum influenţează soarele dezvoltarea/apariţia unei aluniţe?
Dr. Andi-Cristian Rizoiu: „Soarele joacă un rol major în apariţia, dezvoltarea şi modificarea aluniţelor, deoarece are efecte directe asupra pielii prin radiaţiile ultraviolete.
Radiaţiile UV stimulează formarea aluniţelor. Expunerea prelungită la soare, mai ales în copilărie şi adolescenţă, poate determina formarea de noi aluniţe.
Cu cât o persoană se expune mai mult la soare sau la solar (care este mult mai periculos), cu atât creşte riscul de apariţie a aluniţelor şi riscul ca aluniţele preexistente să crească, să se modifice şi să se transforme în melanoame.
Arsurile solare, mai ales dacă au caracter repetitiv, şi mai ales dacă au avut loc în copilărie, reprezintă un factor de risc major pentru apariţia nevilor – atât a celor tipici (inofensivi), cât şi a celor atipici (displazici), care se pot transforma ulterior în melanoame.
Radiaţiile UV pot produce modificări la nivelul ADN-ului din celulele pielii. Se produc mutaţii care duc la modificări structurale ale nevilor şi modificări de culoare ale acestora. Dezvoltarea necontrolată a melanocitelor, adică a celulelor pigmentare, poate duce la cancer de piele.
Este important să ştim faptul că expunerea cronică la soare duce la îmbătrânirea pielii, chiar şi fără prezenţa arsurilor solare, dar şi la apariţia altor tipuri de cancere cutanate, altele decât melanoamele, cum ar fi carcinoamele bazocelulare sau spinocelulare, care au un grad mai mic de agresivitate comparativ cu melanoamele.
Categoriile cele mai vulnerabile sunt copiii şi adolescenţii, deoarece pielea tânără este mai sensibilă la radiaţiile UV. Pielea persoanelor blonde sau roşcate prezintă, de asemenea, o sensibilitate ridicată.”

Cum putem descoperi din timp un melanom?
Dr. Andi-Cristian Rizoiu: „Este importantă autoexaminarea regulată a pielii, preferabil o dată pe lună, prin vizualizare directă sau cu ajutorul oglinzii pentru zonele corpului mai greu vizibile, ori cu ajutorul celorlalţi membri ai familiei.
Dacă o persoană vede o aluniţă care arată diferit faţă de celelalte, îşi modifică rapid culoarea, forma sau dimensiunea, sau provoacă simptome (durere, prurit, sângerare), aceasta trebuie să se prezinte la dermatolog pentru examinarea vizuală sau dermatoscopică a aluniţei.
Persoanele trebuie să fie atente la aşa-numita „răţuşca cea urâtă” – dacă prezintă mai multe aluniţe, iar una dintre ele arată diferit faţă de celelalte (altă formă, culoare, dimensiune), trebuie să ştie că acesta poate fi primul semn de melanom.
Se recomandă consult dermatologic anual, mai ales pentru persoanele aflate la risc – persoanele cu antecedente familiale de melanom, persoanele care au suferit arsuri solare de-a lungul vieţii, persoanele care prezintă numeroase aluniţe.”

Ce recomandări aveţi pentru îngrijirea aluniţelor în sezonul cald?
Dr. Andi-Cristian Rizoiu: ,,În sezonul cald este foarte important să evităm contactul prelungit cu razele solare.

  • Este obligatorie folosirea cremelor de fotoprotecţie, preferabil cu SPF 50+, mai ales în cazul persoanelor blonde sau roşcate, şi este importantă reaplicarea periodică a acestora.
  • Este indicată evitarea expunerii la soare între orele 10:00–17:00, când radiaţia este foarte puternică.
  • Se recomandă purtarea pălăriilor cu boruri largi, a ochelarilor de soare, a hainelor cu mâneci lungi şi acoperirea suplimentară cu un pansament a aluniţelor suspecte sau modificate.
  • Este contraindicată expunerea la solar, indiferent de timpul de expunere, chiar dacă este foarte limitat, deoarece radiaţiile UV artificiale sunt şi mai periculoase decât cele naturale.

Ce putem face pentru a monitoriza corect evoluţia unei aluniţe?
Dr. Andi-Cristian Rizoiu: „Pentru a monitoriza corect evoluţia unei aluniţe trebuie să facem autoexaminare periodică şi să cunoaştem regula ABCDE:

  • A – Asimetrie – Tragem o linie imaginară pe jumătatea aluniţei: o jumătate nu seamănă cu cealaltă;
  • B – Borduri (Margini) – Marginile sunt neregulate, zimţate sau nedefinite;
  • C – Culoarea – Neomogenă, variabilă; melanomul are, de obicei, mai multe culori: maro, negru, roşu, alb, albastru;
  • D – Diametrul – Leziuni cutanate peste 6 mm;
  • E – Evoluţia – Melanomul creşte, îşi modifică dimensiunea, culoarea, sângerează.”

Ce tratamente sunt disponibile pentru melanomul malign şi cât sunt de eficiente?
Dr. Andi-Cristian Rizoiu: „Diagnosticarea precoce reprezintă cheia supravieţuirii!
Tratamentele pot fi diferite, în funcţie de caz, iar eficienţa acestora este mult mai mare în stadiile incipiente.
Metodele de tratament sunt:

  • Excizia chirurgicală – recomandată indiferent de stadiul melanomului. Aceasta trebuie să fie largă, în ţesut sănătos, cu limite de siguranţă oncologică. Uneori este necesară şi excizia şi biopsierea ganglionului santinelă – primul ganglion limfatic care ar putea fi invadat de celulele canceroase.
  • Imunoterapia – activează sistemul imunitar să recunoască şi să atace celulele canceroase;
  • Terapia ţintită – eficientă doar dacă tumora are o mutaţie specifică în gena BRAF (50% din cazuri).

Eficienţa tratamentului depinde de:

  • Stadiul melanomului (prognostic bun în stadii incipiente);
  • Localizarea şi dimensiunea tumorii;
  • Prezenţa mutaţiilor genetice;
  • Răspunsul sistemului imunitar individual.”

Este numărul pacienților diagnosticați cu melanom în creștere? Cât de importantă este prevenția?
Dr. Andi-Cristian Rizoiu: „Da, din păcate, numărul pacienţilor diagnosticaţi cu melanom este în creştere, atât în România, cât şi la nivel global.
Îngrijorător este diagnosticul tardiv şi incidenţa crescută în rândul populaţiei tinere.
Cauze:

  • Expunerea excesivă la radiaţiile ultraviolete;
  • Îmbătrânirea populaţiei;
  • Factori genetici.

Prevenţia este esenţială şi include:

  • Utilizarea zilnică a cremelor cu SPF 50+;
  • Evitarea expunerii solare între orele 10:00–17:00;
  • Îmbrăcăminte de protecţie: pălării, haine cu mâneci lungi;
  • Evitarea solarului – creşte riscul de melanom cu 75% dacă e folosit înainte de vârsta de 30 de ani (OMS a clasificat solarul ca fiind cancerigen – grupa I);
  • Autoexaminarea regulată a pielii;
  • Control dermatologic periodic.

Un melanom depistat la timp este vindecabil în peste 95% din cazuri.”

Compartiment Relații Publice,
Adriana Bunilă
Sus