În fiecare an, pe 17 noiembrie, este marcată Ziua Mondială a Prematurității — o zi dedicată conștientizării provocărilor cu care se confruntă bebelușii născuți prea devreme și familiile lor. În România, aproximativ unul din zece copii se naște prematur.
Cu această ocazie, la Maternitatea Buzău a avut loc un eveniment special dedicat acestei zile. Mamele copiilor născuți prematur au fost invitate, împreună cu micuții lor, să povestească despre evoluția și progresele pe care le-au făcut de-a lungul timpului. Participantele au primit mici daruri simbolice, în semn de apreciere și solidaritate. La eveniment au participat medici neonatologi ai Maternității Buzău, care au fost alături de părinți pentru a răspunde întrebărilor și a oferi sfaturi despre îngrijirea copiilor prematuri.
Evenimentul este inițiat de dr. Silvia Cemurtan, medic primar neonatolog, în parteneriat cu Farmacia MaxiFarma, Nutricia, Hipp.
Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă prematuritatea, am discutat cu dr. Silvia Cemurtan, medic primar neonatolog în cadrul Maternității Buzău:
Ce înseamnă, mai exact, un copil prematur?
Dr. Silvia Cemurtan: ,, Un nou născut prematur este un bebeluș care se naște înainte de 37 săptămâni de sarcină, care necesită o îngrijire specială datorită dezvoltării incomplete a sistemelor și organelor. Gravitatea stării depinde de vârsta gestațională la naștere, cu riscuri mai mari pentru cei născuti extrem de prematur(24-29săptămâni).
Cât de frecventă este nașterea prematură în România și la nivel mondial? Aș dori să ne spuneți câți prematuri s-au născut la Maternitatea Buzău în anul 2024, respectiv 2025 până în prezent?
Dr. Silvia Cemurtan: ,, Rata globală a nașterilor premature variază între 4% și 16%, în funcție de țara, iar acest procent nu a scăzut în ultimul deceniu. Potrivit O.M.S/UNICEF, este vorba de cam 1 din 10 nașteri care sunt premature. În România, rata prematurității este comparabilă cu media globală- undeva între 8%- și 10%, conform studiilor recente. Asta arată că, deși nu suntem în vârf (unele țări au rate mult mai mari), prematuritatea este totuși o preocupare de sănătate publică și necesită politici de prevenție, îngrijire neonatală și susținere pentru familii. Conform Asociatiei Prematurilor, în 2023 au fost 25.887 nașteri premature raportate. La Maternitatea Buzău, în anul 2024 s-au înregistrat 202 prematuri, iar în anul 2025 până în prezent sunt înregistrați 146 de prematuri.,,
Care sunt principalele cauze care pot duce la nașterea prematură?
Dr. Silvia Cemurtan: ,,Etiologia nașterii premature include o varietate de factori, precum: infecții (urinare, vaginoză bacteriană, infecții ale membranelor amniotice), bolile materne cronice (diabet, boli cardiovasculare, boli hepatice, afecțiuni respiratorii, anemii), problemele uterine sau cervicale( anomalii ale uterului, insuficienta cervicala), sarcini multiple, factori legati de stilul de viață (fumat, consum de alcool, droguri), vârsta materna extremă ( sub 17ani sau peste 35 ani), istoricul de nasteri premature și complicații ale sarcinii precum preeclampsia sau dezlipirea de placentă.,,
Există factori de risc care pot fi preveniți?
- Fumatul și consumul de alcool în sarcină: renunțarea la fumat, alcool și droguri înainte și în timpul sarcinii.
- Infecțiile netratate (urinare, vaginale, bacteriene): controale regulate, tratament prompt al infectiilor.
- Interval prea scurt între sarcini (la mai putin de 12-18luni): planificarea familială și a unui interval adecvat.
- Nutriție deficitară și greutate foarte mică sau mare înainte de sarcină: alimentație echilibrată, suplimente prenatale la recomandarea medicului.
- Stresul intens și lipsa sprijinului social: suport psiholigic, reducerea stresului, mediu familial sigur.
- Efort fizic foarte intens sau condiții de muncă solicitante: adaptarea programului de lucru și protectia în sarcină.
- Lipsa îngrijirii prenatale: monitorizarea prenatală regulată.,,
Ce rol are îngrijirea prenatală în reducerea riscului de prematuritate?
Dr. Silvia Cemurtan: ,,Îngrijirea prenatală reduce riscul de prematuritate prin depistarea și tratarea la timp a problemelor medicale, monitorizarea corectă a sarcinii și oferirea de ghidaj pentru un stil de viață sănătos. Practic, permite intervenții rapide și prevenirea complicațiilor care ar putea declanșa nașterea prematură.,,
Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă această experiență, am stat de vorbă cu două mămici care au născut copii prematuri la Maternitatea Buzău.
Dna. E.A. mama unui copil născut prematur, ne-a împărtășit povestea sa plină de emoție, curaj și speranță.
Cum ați aflat că urmează să nașteți mai devreme decât termenul stabilit și ce ați simțit în acel moment?
E.A :,, A fost un moment greu, cumul de emoții și o variantă pe care nu o luasem în calcul fiind o persoană foarte optimistă de fel, dar am avut sprijinul medicului care a urmarit sarcina, mi-a explicat ce tratament voi urma pentru a ajuta bebele. Deși aveam toata încrederea în medic, trebuie sa recunosc ca am apelat și la second opinion, unde mi s-a confirmat că toate deciziile medicale au fost corecte. Oricât de mult am încercat să mă informez, nu am fost pregatită pentru ce a urmat, dar am avut tăria să îmi înfrânez emoțiile negative. Îmi aduc aminte ca înainte de operația de cezariană încercam să fiu calmă, să transmit iubire și să mă bucur de momentul în care imi voi vedea fiul, conștientă fiind ca orice emoție negativă s-ar transmite la bebe, care oricum avea o suferință. Eu am născut la 33 de săptămâni, iar bebelușul avea greutatea de 1550 grame. Ne-am externat după 45 de zile când micutul avea 2400 grame.,,
Care au fost principalele provocări în perioada petrecută în maternitate, atât pentru bebeluș, cât și pentru dumneavoastră?
E.A:,,Cel mai greu moment a fost cel în care mi s-au explicat riscurile nașterii premature și ce complicații pot apărea în timpul cât bebele se află sub tratament. Informații noi, pe care trebuia să le înțeleg și să le accept. O altă provocare a fost așteptarea, durata de spitalizare în cazul meu a fost de 45 zile, evoluția bebelușului era lentă, cu perioade de stagnare sau cu pași mici de la zi la zi.,,
Ce rol au avut echipa medicală și sprijinul familiei în această perioadă dificilă?
E.A: ,,Am avut sprijinul echipei medicale, mereu mi s-a răspuns la întrebari, mi s-a explicat tratamentul și am avut susținere și pe partea emoțională. Medicul ginecolog care mi-a urmărit sarcina, se interesa de starea mea și a bebelusului și sunt convinsă ca medicii neonatologi au facut tot ce poate, drept urmare acum am un băiețel de 3 ani perfect sănătos. Nu o sa uit niciodata sprijinul emoțional acordat de o doamna asistentă medicala, la rândul ei mama de prematur, care a împărtășit cu mine emoțiile personale și toata experiența ei. A contat încurajarea ei.
Medicii și asistentele medicale încurajau mamele și erau interesati de starea noastra emotională, de multe ori ni se explică cât de importanță este legătura emoțională dintre mama și bebe.
Sprijinul familiei contează enorm pentru o mamă. Am apreciat tăria soțului meu, care a văzut prima data bebele în ziua externării. Nu pot să îmi imaginez câtă putere și emoții au fost în sufletul lui, de multe ori mă gandesc ca i-a fost mai greu decât mie, eu totusi puteam să-mi vad fiul.,,
Cum a fost prima zi în care v-ați putut ține copilul în brațe?
E.A: ,, Este o amintire vie. Dacă închid ochii încă îi simt căldura fiului meu din acel moment și văd felul în care s-a liniștit în brațele mele. Fiul meu era în incubator, dna. dr neonatalog mi-a propus să încercam tehnica kangaroo, am acceptat și m-am bucurat că pe langă tratament este încercată și această metoda de sprijin în dezvoltarea bebelusului.,,
Ce mesaj ați transmite altor părinți care trec printr-o experiență similară?
E.A: ,,Sa aibă incredere! În Dumnezeu, în puterea lor, în bebelusi, care lupta și sunt mult mai puternici decât ne imaginam noi, în cadrele medicale, care sunt sigura că fac tot ce se poate pentru fiecare caz în parte. Pentru mine a fost importantă și credința, am botezat bebelușul când era în incubator și în câteva ore starea lui s-a schimbat enorm, de la o perioada de stagnare de 2 săptămâni am trecut la evoluție zilnică.,,
Cum este acum copilul dvs. și ce v-a ajutat cel mai mult în procesul de îngrijire?
E.A: ,,Acum baiețelul meu are 3 ani, este sănătos și merge la grădiniță. După momentul externarii, îngrijirea a fost firească ca pentru orice copil născut la termen. Primul an a fost mai greu în sensul că am mers la multe controale medicale, pentru a fi siguri că nu apar probleme în dezvoltarea lui. Am avut și ușoare provocari dar le-am depășit ușor.
Ce v-ați dori să se îmbunătățească în sistemul medical pentru a sprijini mai bine părinții de prematuri?
E.A: ,,Multe mame au nevoie de consiliere psihologică, asta se poate îmbunătati, este nevoie de mai multi psihologi în spitale.
În toate spitalele ar trebui să existe posibilitatea de internare a mamei cu bebelușul. Știu mame care nu au putut sta internate cu bebelușii, se duceau doar la vizită. Am văzut cât de mult contează prezența mamei pentru evoluția copilului, și din păcate am văzut și cum abandonul le agravează starea. Ședinte de kinetoterapie gratuite până la vârsta de 1 an, sau mai mult de 1 an pentru cei care au probleme de sănătate. Kinetoterapia se recomandă pentru majoraritatea copiilor născuti prematur și nu toți părinții își permit aceste sedințe, care sunt importante pentru dezvoltarea copiilor.
Sunt de acord și cu propunerea legislativă de prelungire a concediului de creștere copil pentru mamele de prematur până la 3 ani. Sunt prematuri care au întarziere în dezvoltare iar aceasta prelungire ar ajuta și părintii și copiii.,,
Mesaj din partea unei alte mame de prematur pentru alți părinți care trec prin experiențe asemănătoare:
Mămici, fiți puternice, păstrati-vă linistea în suflet! De starea voastra depinde și starea copilului, chiar dacă nu sunteți lângă ei, chiar dacă sunt în spatele unei sticle, dragostea voastră ajunge până la ei! Aveți încredere că acești copii sunt speciali și mai puternici decât vă puteâi imagina. Aveți răbdare și încredere în cadrele medicale!
,,Numele meu este O.M, fetița mea s-a născut la 34 de săptămâni, în Maternitatea Buzău, cu greutatea 1740 grame. Părinților care trec printr-o asemenea experiență le transmit să aibă multă răbdare și să asculte sfaturile medicilor. Nou-născuții prematuri au o nevoie mult mai sporită de atenție din partea mamei, din partea ambilor părinți, după o perioadă atât de lungă la incubator. Aceasta a fost una din fricile mele, după atâta timp în care să nu fim împreună, să nu ne fi pierdut legătura dintre mama și fiică. Mamelor le recomand cu tot sufletul să alăpteze un bebeluș prematur. Laptele matern este tratamentul natural cel mai puternic pentru un bebeluș cu atâtea nevoi.
Adriana Bunilă
Galerie
