CONSILIUL JUDEŢEAN BUZĂU
SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ BUZĂU
 

Despre Postul Paştelui
Recomandări medicale din partea specialistului

2
mar
Dr. Marinescu Dana Gabriela
Dr. Marinescu Dana Gabriela

Postul Paștelui, care începe astăzi, 2 martie, este cel mai lung și cel mai aspru din posturile de durată întâlnite în Biserica Ortodoxă. Prin tradiţia sa, Postul Paștelui implică o curăţare a sufletului, dar şi a trupului. Pentru perioada postului, cum întreg organismul trece printr-o perioadă delicată - în care este privat de carne, ouă, lapte și brânză - este bine să se țină cont de un set de reguli alimentare care pot fi de ajutor celor care își doresc să țină postul corect și sănătos. Dna. Dr. Marinescu Dana Gabriela, medic primar Diabet Zaharat, Nutriţie şi Boli Metabolice din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău, a fost de acord să răspundă câtorva  întrebări cu privire la alimentaţia din timpul postului.

Care sunt alimentele recomandate în timpul postului?

Dr. Dana Marinescu: „Prin postul ortodox se elimină consumul de carne, ouă, lapte și derivatele sale și se crește aportul de carbohidrati, cereale, fructe și legume, leguminoase, nuci, semințe, aceasta fiind de fapt o dietă vegetariană. Dacă este echilibrat, nu limitează aportul de proteine și aminoacizi esențiali. O alimentație bine echilibrată presupune să nu uităm de vitaminele, mineralele, aminocizii esențiali și constituenții absolut necesari pentru o bună funcționare a proceselor metabolice.

Postul poate reprezenta o restricție alimentară bine venită pentru organism, asta dacă alegem și mâncarea benefică. Este important să știm ce preparate consumăm și pe care le evitam, pentru a nu ne pune sănătatea în pericol.”

Ce trebuie să mâncăm în post pentru a oferi organismului nutrienții necesari?

Dr. Dana Marinescu: „Având în vedere că în post se limitează aportul de carne, ouă, lapte, pește, cele mai frecvente deficite apar în rândul constituenților acestora, anume aminoacizii esențiali, vitaminele din grupul B, vitamina D, pe care o luăm din pește și din ouă. Aminoacizii esențiali, lyzina, methionina, triptofan, treonina, sunt câteva exemple de aminoacizi esențiali care pot lipsi din alimentația de post. Consumând soia, tofu, linte, nuci, semințe, quinoa și cereale putem suplini aceste deficite. Incluzând în alimentație nuci, semințe de in, de chia sau de cânepă, putem recupera din acizii omega 3 și 6 pe care îi pierdem prin eliminarea unor alimente, în perioada de post.

În ceea ce privește vitaminele și mineralele, studiile au arătat că aportul de vitamine din grupul B, mai ales B2 - riboflavina și B 12 - ciancobalamina, scade.

De asemenea, atenția trebuie îndreptată spre deficitul de vitamina D, iod, calciu, zinc, fier.

Vitaminele B  pot fi suplinite prin suplimente, murături și drojdie. Surse vegetale excelente de fier sunt legumele verzi, nucile, semințele de chia. Fasolea și nucile conțin zinc, iar calciu găsim în conopidă, broccoli, varză, spanac, tofu. Cartofii, afinele, sarea iodată, ne furnizează iodul de care avem mare nevoie, iar pentru vitamina D ar trebui folosite suplimente și o expunere la soare cel puțin 15 minute pe zi.”

Există contraindicaţii în post pentru anumite persoane?

Dr. Dana Marinescu: „Postul nu este pentru toată lumea. E de la sine înțeles că gravidele și mamele care alăptează au interdicție la post, din cauză că alimentația lor nu trebuie să fie lipsită de nutrienți. De asemenea, copiii și adolescenții au voie doar la câteva zile de post, pentru că au nevoie de hrană corespunzătoare, fiind încă în creștere. Pacienții care suferă de TBC, diabet și boli metabolice, anemii, boli psihice și nici persoanele în vârstă nu ar trebui să țină post mai mult de 5 zile.”

La ce ar trebui să fim atenţi când cumpărăm aceste „produse de post”?

Dr. Dana Marinescu: „Dacă te referi la produsele de post comercializate, eu recomand evitarea acestora, iar asta pentru că nu le cunoaștem calitatea nutrițională. Sunt de evitat covrigeii de post, foietajul de post, cremvuștii și pateul vegetal bogate caloric în aditivi și coloranți alimentari.

Atenție și la produsele din soia care au o mare cantitate de proteine vegetale, dar și o mare cantitate de grăsimi vegetale și nu este indicată tuturor. Totodată, este un fitoestrogen contraindicat în cantități mari femeilor cu patologii de sân și ginecologice.

Nu folosiți ulei în exces. Margarina ar trebui să fie o altă formă de ulei vegetal, dar nu este chiar așa. Uleiurile vegetale sunt lichide, iar ca să ajungă în formă solidă, așa cum este margarina, suferă un proces chimic de hidrogenare și un amestec cu grăsimi de origine animală.”

Care sunt alimentele de post sănătoase?

Dr. Dana Marinescu: „În timpul postului trebuie să facem tot posibilul pentru a avea o dietă echilibrată. Sfatul meu este să mizăm pe varietate, incluzând fructe, legume și leguminoase, cereale, nuci și semințe. Pentru a oferi orgamismului nutrienții necesari în timpul postului, asigurați-vă că includeți în dieta dumneavoastră următoarele alimente:

  • legume - 2 ½  căni pe zi
  • fructe - 2 căni pe zi
  • cereale - 180 gr pe zi
  • alimente bogate în proteine - 85 gr pe zi
  • uleiuri vegetale - 27 gr pe zi

Prin urmare, bine echilibrată, alimentația de post poate asigura toți nutrienții de care avem nevoie”.

Având în vedere că Postul Paştelui are o durată de  40 de zile şi sunt persoane care ţin post toată această perioadă, care sunt recomandările dvs. cu privire la trecerea bruscă de la post la masa de Paşte?

Dr. Dana Marinescu: „Pentru că Postul Paștelui durează foarte mult, este posibil să exagerăm cu mâncarea la masa de Paște. Pentru a evita diverse probleme digestive, ar trebui să ținem cont de o serie de sfaturi și trucuri, astfel încât să ne bucurăm de sărbători frumoase și liniștite în familie.

  • să împărțim alimentele consistente, care sunt destul de calorice, de la masa de Paște în mai multe mese;
  • să nu amestecăm prea multe preparate la aceeași masă;
  • ouale fierte moi sunt mai ușor digerabile;
  • să evităm ouă cu maioneza, salata de boeuf, alcoolul;
  • să nu mâncăm dulcele imediat - cozonac, pască, ciocolată - să așteptăm câteva ore după masă;
  • friptura de miel este destul de indigestă - să nu o amestecăm cu cartofi prăjiți, orez sau paste; în schimb, putem folosi ca garnitură o salată de crudități, murături în saramură sau stufat;
  • să profităm de verdețurile de primăvară;
  • să ajutăm digestia după masă, cu un ceai digestiv;
  • sugestii de ceai: de anason, de ghimbir, ceaiul verde;
  • pentru cei cu o bila leneșă sau alte probleme digestive, este recomandat ca, înainte de masa de Paște, să ia un preparat care stimulează secreția și excreția de bilă - ceai, comprimat, tinctură - de anghinare, cicoare, sunătoare sau păpădie”.

Compartiment Relaţii Publice,
Adriana Bunilă

Distribuiți

© 2007 - 2020 Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău
Toate drepturile rezervate
Termeni şi condiţii
Protecția datelor cu caracter personal

17 vizitatori online
ronin