CONSILIUL JUDEȚEAN BUZĂU
SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ BUZĂU
   
Roșu Verde
22 octombrie 2014
 
căutare
program de vizita

De luni până vineri:
15:00 - 20:00

Sâmbătă și duminică:
10:00 - 20:00


- Nu pot fi vizitați mai mult de 2 pacienți cu un număr maxim de 3 persoane/salon în același segment orar;
- Durata vizitei maxim 60 minute;
- Nu se percep taxe pentru vizitarea pacienților;
- Informații privind starea pacientului internat din partea medicului curant pot fi obținute zilnic (luni - vineri), între orele 7:00 - 8:30.

Ordin M.S. nr. 1.284
din 17 decembrie 2012

facebook
 
RSS

Istoric

La 1792 Mina Minculeasa înființează la Buzau Spitalul Gârlași al treilea din Muntenia după Colțea (1702) și Pantelimon (1750). Din 1865 Spitalul Gârlași începe să funcționeze regulat în casele lui Costache Musceleanu de pe strada Plevnei iar primăria înființează în același an Comitetul sanitar compus dintr-un medic, un vaccinator și două moașe.
La 1841 orașul avea un doctor iar în 1842 își începe activitatea prima moașă comunală autorizată. La 1853 sunt consemnați bărbierii autorizați care execută operații de mică chirurgie iar la 1858 ia ființă prima farmacie a lui Ioseph Thois sub numele „La Sfânta Cruce”.
La 1864 se înființează Consiliul de igienă și salubritate publică. În 1870 se înființează Spitalul Judetean care funcționează în casele Ecaterina Vernescu – Chirculescu apoi la Spitalul Gârlași cu 6 paturi. În anul 1872 Spitalul Judetean se mută în casele Persescu.
În anul 1895 Prefectura începe construirea noului local al Spitalului „I.C. Brătianu”, inaugurat la 14 aprilie 1896.
În anul 1880 Adolf Weber înființează farmacia „La vulturul alb” al cărei proprietar devine din 1911 Gerota care în 1923 închiriază lui Lazăr Costinescu.
După 1930 aici este localul farmaciei „Crucea albă”.
Pe 8 decembrie 1907 este inaugurat noul local al Spitalului „Mina Minculeasa” (Gârlași).
În anul 1909 Dumitru Vernescu, buzoian, este primul medic român care a folosit serul doctorului Jean Nicolaidi din Paris în tratarea formelor grave de pelagră, premieră mondială la acea vreme.
Spitalul Z.I. Nr. 177 - Salon de răniți
În 1949 se înființează la Buzau Școala sanitară iar în anul 1961 s-a construit Policlinica orășenească pe strada 23 August (N. Titulescu).
În anul 1971 demarează lucrările la Spitalul Judetean din Micro XIV ce se inaugurează în anul 1973 cu 714 paturi.
De atunci spitalul a evoluat prin diversificarea specializărilor medicale, a creșterii numărului de paturi, a achiziționării de aparatură medicală. Vechile locații ale spitalelor „Gârlași” și „I.C.Brătianu” au devenit secții exterioare.
Spitalul „I.C. Bratianu” Buzau
Dacă în locația Gârlași s-au alocat sume importante pentru reabilitare, clădirile fostului Spital „I.C. Bratianu” au încă o soartă incertă.
În „Monografia municipiului Buzau” apărută în anul 2002 (coordonator și autor principal Gheorghe Petcu) sunt menționați medici celebri care s-au născut sau au lucrat în spitalele buzoiene. Dintre ei amintim:
- Nicolae I. Manolescu (1850-1910), medic oftalmolog care urmează specializări la Paris și Viena. Este fondator și primul președinte al Societății generale a medicilor din România (1897). Este întemeietorul școlii românești de oftalmologie. Periajul conjunctivitei în Trahom este cunoscut ca „procedeul Manolescu”. A fost  director al Serviciului sanitar (1903-1904) organizând serviciul sanitar la nivelul întregii țări și generalizând instituția infirmierelor rurale. Lucrarea sa „Igiena țăranului” primește premiul Academiei Române – 1895.
- Vasile Bianu (1858-1927) medic primar, renumit chirurg la Spitalul „I.C. Brătianu” autorul lucrării „Dicționarul sănătății” sau „Dicționarul de cas㔠(Buzau, 1910), premiată de Academia Română cu premiul Năsturel, 1911.
- Nicolae Bărdescu (1862-1937), medic, doctor în medicină și chirurgie. Fondator al Asociației Medicilor din România, membru al Asociației de chirurgie din Franța și a Societății de urologie din Paris.
- Constantin D. Constantinescu (1875-1944), medic, profesor universitar, doctor în medicină la Paris (1901). A publicat 15 lucrări de specialitate privind tratamentul chirurgical al peritonitei, herniei, fracturi etc.
- Nicolae Nestorescu (1901-1969), medic, profesor microbiolog, imunolog, înființează Centrul de sânge al armatei (1948) al cărui șef devine. A fost director adjunct științific al Institutului „Cantacuzino”, Membru corespondent al Academiei Române (1963) și președinte al Unuinii Societății de Științe Medicale. Este autor a peste 300 de lucrări științifice.
- Mitică Popescu – Buzau (1901-1986), medic urolog. A fost șef al Serviciului de Urologie al Spitalului Militar Central unde a efectuat cercetări materializate în peste 100 de lucrări științifice în domeniul biologiei, urologiei, biochimiei și anatomiei patologice. Secretar general și Președinte al Societății de Urologie (1963-1972). Membru al Societății de Urologie din Franșa, Belgia, Italia, Portugalia membru de onoare al Asociației chirurgilor militari din SUA și al Uniunii Medicale a Mediteranei Latine al cărei secretar general și președinte a fost (1974), laureat al Academiei Franceze de Medicină în 1961 și 1974.
Nu trebuie să uităm de marele filantrop C.A. Papadopol, președinte al Tribunalului Buzau apoi membru al Baroului buzoian. A strâns fonduri pentru înființarea și dotarea cu aparatură a sălii de operații de la Spitalul „I.C. Brătianu”. La 21 martie 1925 pune bazele unui laborator de analize în clădirea Spitalului „Gârlași”. La 1 iunie 1928 începe activitatea Institutul de Radiologie și Fizioterapie care din 26 mai 1932 prin aprobarea Consiliului Comunal Buzau îi portă numele. Este declarat cetățean de onoare al orașului. Din 1929 tot la inițiativa sa ia ființă Serviciul Antirabic. A editat revista „Sănătatea publică”.
 
vizite:
Copyright © 2007 - 2014 Spitalul Județean de Urgență Buzău. Toate drepturile rezervate.
Termeni și condiții

14 vizitatori online
ronin
Spitalul Județean de Urgență Buzău Spitalul Județean de Urgență Buzău Spitalul Județean de Urgență Buzău